Negru

Negru

Şoapte se sting suav în noapte:

Dispare până şi bunătatea uşor…

Lumina se pierde printre negre fapte,

Până şi luna e stinsă de-un nor…

.

Dispare tot în negura uitării:

Prin fumul gros nimic nu poţi să vezi.

Dispare şi ultimul semn al primăverii,

Cu lumea tu în toamna te pierzi…

.

O toamnă infinită te-nconjoară:

Acum totul e veşted şi tăcut.

Nu mai ţii minte nimic legat de vară.

Fumul înghite al tuturor trecut.

.
Iar tu, vrei să priveşti lumina lunii:

Nu poţi trece cu privirea de nor…

Totul în jur e negru ca tăciunii:

E negru prezentul şi-i negru-n viitor.

.

Vara

1000 de mile parcurse din priviri

Şoapte, atingeri, săruturi, amintiri

Nopţi albe, chitară, foc de tabără, vis,

Drumeţii, corturi şi păduri. Paradis.

 .

Ţigări, cafele, poate prea mult alcool

Şi nici o intenţie să trăiesc mai domol

Viteză, cer albastru, soarele la apus,

O vară mult prea scurtă să spun ce am de spus.

 .

Lucru, şantier, dinţi încleştaţi, mânie

Programul sfidează orice oră târzie

Glume, bancuri, exagerări, minciuni

Şi dovada că oamenii pot face minuni.

 .

O vară prea scurtă, dar intens trăită…

Nu pot zice de-o clipă că a fost irosită.

Sentimente pure, stări de nedescris,

O vară prea scurtă, dar o vară de vis.

Fum

Fumul merge în cercuri spre tavan

În bar a mai rămas doar tăcerea

Doar el ştie că scrumul nu e pierdut în van

Căci din cenuşă se naşte învierea.

 .

Fumul este cel mai bun stimulent

Îţi oferă o înviere dulceagă, prin care

Te detaşezi de viitor şi de prezent

Clipa se dilată şi trecutul dispare.

 .

Fumul nu ţine cont de timpul care trece

Căci fumul are propria sa dimensiune

Şi nu ţine cont c-afară-i cald său rece.

Mai pe scurt, fumul e pură pasiune. 

Rămâne…

Rime pierdute prin gânduri tăcute

Nespuse, nevrute cu nevroze acute

Rămâne o mină şi din ea izvorând

Încă o aberaţie, cuvânt după cuvânt.

 .

Doar o altă noapte pierdută în fapte

Cu suflete necurate din ură-nfruptate

Rămâne un om, creion, hârtie

Ce-şi recită viaţa, viaţa i-e poezie.

 .

Dorinţe par pătate când devin realitate

Inima pur îi bate pe ritmuri sacadate

Rămâne-o poezie, rămâne un gând

Şi-un om pierdut printre gânduri visând.

 

4AM

Aura lunii aruncă raze-n argintiu

E prea devreme sau e prea târziu…

4am, ţigare, cafea, bagaj, un drum

Şi Soarele răsare, şi e frumos acum.

.

Razele se joacă, împrăştie lumină

Lumea se trezeşte, fericire deplină

Culorile dimineţii şi frumuseţea vieţii

Aruncă departe toate umbrele tristeţii

.

O rază se joacă, eu simt că trăiesc.

Mă joc şi eu. Aprind, inspir, zâmbesc.

Un nor de fum gri şi-o lecţie de la viaţă,

Fericire în ochi şi-o vara lungă-n faţă.

(16/06/2011, 4:52AM)

Roboţel

Un robot fericit se plimbă pe sârmă…

Cu dragoste-n priviri şi inima la cârmă.

Se plimbă singur, şi sigur puţin îi pasă.

Că are scrisă pe retină o viaţă frumoasă.

 .

Un roboţel fericit se bucură de vară…

Se bucură de vremea frumoasă de afară.

Are-n privire fericire şi un luciu ciudat

De la sticla cu bucurie din care s-a-mbătat.

 .

Eu sunt. Roboţelul care se bucură de viaţă

Cu softul upgradat dar cu aceaşi interfaţă

Robotul care se mulţumeşte cu un vis

Dar totuşi nu renunţă, nici la vis nici la scris.

Ziua la genere’(©)

Să trăieşti să vezi Soarele cum răsare

Cum lumea-nvie în fiecare dimineaţă

Să asculţi lumea-ntreagă, să vezi a ei culoare

Asta nu-nseamnă vară, asta înseamnă viaţă.

 

 

Şi-n fiecare dimineaţă cuprins de frenezie

Să vezi răsăritul de pe munţi sau şesuri

Soarele-ţi sădeşte în suflet bucurie

…un  Soare cu mai multe înţelesuri.

 

 

Trei luni sublime, trei luni cu cer senin

Cu un rucsac în spate şi un zâmbet pe faţă,

Corturi, muzică, dans şi lacul cristalin.

Asta nu-nseamnă vară, asta înseamnă viaţă.

Reinventat, neschimbat

Am avut probleme şi le-am depăşit

Am învăţat lucruri şi le-am asimilat

Am avut planuri, multe mi-au reuşit

Şi niciodată n-am avut capul plecat.

.

Am iubit, plăcut, am fost îndrăgostit

Am fumat, băut şi-am văzut răsărituri

Am trecut peste multe, şi mi-am revenit

Am trăit începuturi, am trăit sfârşituri.

.

Nu au ieşit chiar toate aşa cum am vrut

Chiar de m-am străduit, şi am încercat

Nu-s trist, că am făcut tot ce am putut…

Mai degrabă zâmbesc că s-a întâmplat.

.

Am ignorat bătrâni, am ascultat copii

Am vorbit, am şi rămas fără cuvinte

Şi chiar dacă mâine nimeni nu ştie ce va fi,

Eu ştiu că asta o să fac şi de-acum înainte.

Carpe Diem!

Am învăţat să fiu mereu pe fază

Că ce-i frumos în viaţă nu durează

Profit la maxim de orice moment

Învăţ să trăiesc numai în prezent.

.

Nu-mi încarc memoria cu amintiri

Ţin minte doar zâmbete şi priviri

Ţin minte momente ce mă definesc

Şi-n rest zâmbesc, iubesc, trăiesc.

.

Nu fac nimic, las timpul să se scurgă

Las clipă să treacă, viaţa să curgă

Momentul dictează fiecare acţiune

N-am nevoie de planuri sau raţiune.

Napalm

Seria de poezii despre razboi e gata. Cu ritmuri sacadate de semiautomate. Cu rime care se imbratiseaza ca Monica si Iri in vremurile lor bune. Cu teme ridicole, sau mai putin ridicole. O reprezentare grafica a sufletului unui soldat din divizia 3 infanterie. Sentimente, mizerie si piese de artilerie.

 

Mai multe informatii pe pagina Napalm.

Click aici..

 

Ne-auzim!